Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AVEA, AMĂRÎ, ȚINE, , FACE, FI, POTRIVI, PUTEA, ÎNVREDNICI, ECHIVALA, VREA ... Mai multe din DEX...

AVEȚI SĂ - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Alexandru Vlahuță - Sonet (Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată)

... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Ce mult aş vrea mai iubesc o dată) Sonet de Alexandru Vlahuță Ce mult vrea mai iubesc o dată, simt din nou a vieții primăvară, În drumul meu pustiu mai răsară, Ca din povești, o zână adorată. scriu răvașe lungi, și-n orice sară trec pe la fereastra-i luminată, S-o văd la geam, cum umbra și-o arată, Și ore-ntregi s-aștept -mi mai apară. Din ochii mari, privirea ei fierbinte Asupră-mi blând și dureros cadă, Și-ntr-un suspin ea -mi citească gândul... Frumosu-i chip farmece-a mea minte, Și ca pe-un astru-n sufletu-mi purtându-l,

 

Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie

... Nicolae Văcărescu - Un pic dă nădejde d-aş şti c-o -mi vie 5 [Un pic dă nădejde d- ști c-o -mi vie] de Nicolae Văcărescu     Un pic dă nădejde d- ști c-o -mi vie,     Și traiul mai dulce că poate -mi fie,     Atuncea și viața mi-ar fi doar mai scumpă,     Și ața ce-o trage n- vrea se rumpă.     Dar cînd de nădejde dă leac nu simte,     Și nici cum -mi vie nu-mi trece prin minte,     D-amor... nu e vorbă, dar nici dă viață,     S-au săvîrșit toate !... ah, rumpe-te, ață !     Și ...

 

Veronica Micle - Am plecat...

... Veronica Micle - Am plecat... Am plecat... de Veronica Micle Am plecat făr' de căință Și m-am dus fără de dor, Ca uit a ta ființă, Ca uit al tău amor. Și plecând m-am dus în lume Numa-n voia întâmplării, Nici cu gând de zile bune, Nici cu jalea-nstrăinării ...

 

Mihai Eminescu - Aveam o muză

... o muză Aveam o muză de Mihai Eminescu Aveam o muză, ea era frumoasă, Cum numa-n vis o dată-n viața ta Poți ca vezi icoana radioasă, În strai de-argint a unui elf de nea! Păr blond deschis, de aur și mătasă, Grumazii albi și umeri ... așteaptă de a fi cuprinsă, De-a-și simți inima bătând cu dor, Ca buza ei de-a mea fie-atinsă, Ca graiul ei tremure ușor, văd privirea veselă și plânsă, aud glasu-ntunecat de-amor Și la ureche dulce -i repet Cântul, ce-n gândul meu se mișcă-ncet. O, îmi șoptește numa-n dulci cuvinte Neînțelese, pline de-nțeles, O, îmi surâzi cu ... Tu, înger blând cu ochii plini d-eres, Căci al tău zâmbet îmi aduce-aminte C-un înger ești ce fu din cer trimes, Ca mângâi junia mea bogată Cu-a ta zâmbire dulce și curată. S-apropia, în aer suspendată, Și brațul ei grumazu-mi cuprindea, Priveam ... a înăsprit, s-a adâncit ­ s-a stins. Îmi plac a nopții turburate oare, Îmi place de dureri ...

 

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

... ci numai o supune cu blândĂ©ște și cu minuni și o trage spre dânsul cu faceri de bine și cu cuvinte cerești o preface se mute de pre dânsa patimile cĂ©le sufletești, ce umfla ca o rană otrăvită. Și vrând Dumnezeu cuvântul ca se arate în lume mai nainte, până a nu întrupa și a face om, au trimis în lume proroci propoveduiască la oameni venirea lui cea înfățășată. Și pentru aceasta n-au ales împărați și crai, facă proroci; n-au luat filosofi și ritori, trimiță propoveduitorii venirii lui; n-au pogorât din ceriu întunĂ©rece și mulțime de îngeri, ce are pe lângă dânsul, mii de mii nesocotiți și ... un neam, la jidovi, carii lăcuia într-o parte a pământului, în Iudeia. Dară de vrĂ©me ce Dumnezeu va pre toți oamenii -i mântuiască și la cunoștința adevărului vie, căci aceasta iaste mare sĂ©te la Dumnezeu a pofti și a iubi se mântuiască oamenii, pentru aceasta nu ...

 

Mihai Eminescu - Mai am un singur dor

... Mihai Eminescu - Mai am un singur dor Mai am un singur dor de Mihai Eminescu Mai am un singur dor În liniștea serii mă lăsați mor La marginea mării; -mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri. Și nime-n urma mea ... Pe când cu zgomot cad Isvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Pătrunză talanga Al serii rece vânt, Deasupră-mi teiul sfânt, -și scuture creanga. Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de ...

 

Mihai Eminescu - Ah, cerut-am de la zodii

... l-al sorții mele faur, Dulcii sânului tău rodii Ș-al tău cap scăldat în aur. Ș-ale tale mâni de ceară, Fruntea-mi rece dezmierzi, Fața albă-n părul galbăn Și îndărătnici ochii verzi. Ș-astăzi tu debunăvoie Fericită-n brațe cazi-mi; Capul tău scăldat în aur De ...

 

Heinrich Heine - N-am împotriva ta nimica...

... Și-am înțeles, pe veci pierduto, cît ești de mult nefericită ! Și dacă ești nefericită, nimic n-am împotriva ta ; Iubito, soarta blestemată vrea ca fim nefericiți !... Pîn' ce tot zbuciumul acestor nebune inimi va-nceta, Iubito, soarta blestemată vrea ca fim nefericiți ! Ci văd eu zîmbetul ironic pîndind prilej ca zbucnească. Văd ochii tăi mărind cu ciudă fulgerătoarele lumine. Și văd pornirea de orgoliu ce face sînul tău crească — Și totuși ești nefericită, nefericită, ca și mine ! În preajma gurei tale totuși durerea tremură-n neștire, De lacrimi tăinuite-n umbră ți ...

 

Mihai Eminescu - Noi amândoi avem același dascăl

... De râs și de ocară c-au ajuns; Când cineva opinia mi-ar cere, El ar primi tot astfel de răspuns, Ca de rușine ochii -i închidem: Non idem est si duo dicunt idem . Căci din adâncul gândurilor tale Răsare ură din al meu amor. Tu ai vrea tot ... ntregi; Iar tu uiți tot la raza de splendoare Ce-o varsă-asupra ta a lumii regi... Ș-ai vrea cu proprii mâni ne ucidem: Non idem est si duo dicunt idem . E greu a spune ce deosebire Ne-a despărțit, de nu mergem ... de-a valma. Și s-ar vedea atunci fără-ndoială ................................................... Când noi ne-am scoate sufletele-n palmă, Ca-ntregul lor cuprins noi

 

Mihai Eminescu - Când te-am văzut, Verena...

... am văzut, Verena... de Mihai Eminescu Când te-am văzut, Verena, atunci am zis în sine-mi Zăvor voi pune minții-mi, simțirei mele lacăt, nu pătrundă dulce zâmbirea ta din treacăt Prin ușile gândirei, cămara tristei inemi. Căci nu voiam ardă pe-al patimilor rug Al gândurilor sânge și sufletu-n cântare-mi; Și nu voiam a vieții iluzie s-o sfaremi Cu ... De dulcea iscodire eu mă feream în laturi. În veci cătam în suflet mânia s-o întărt, Ca lumea ș-a ei chipuri -mi pară vis deșert De muierești cuvinte și lunecoase sfaturi. Ușor te biruiește poftirea frumuseții, Ziceam ­ și o privire din arcul cel cu gene ... păgânei zâne Vineri, Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii, Dizbărbătează mintea cu vălul amăgirii ­ Deci în zădar ți-i gura frumoasă, ochii tineri. Decât -ntind privirea-mi, ca mâni fără de trup, caut cu ei dulcea a ochilor tăi vrajă, În porțile acestea mi-oi pune mâna strajă, De nu atunci din frunte-mi mai ...

 

Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut

... Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 122 pentru AVEȚI SĂ.

AVEA

... alcătuit din . . . ; a fi înzestrat sau prevăzut cu . . . Blocul are două etaje . 5. A ține , a purta . În mână avea un buchet . 6. A fi de o anumită dimensiune , greutate , vârstă etc . Bara are 2 m . 7. A fi cuprins de ... de un sentiment . A avea foame . II. 1. ( Urmat de un verb la infinitiv , conjunctiv sau supin ) a ) A trebui . . . Are de făcut cumpărături ; b ) ( În formă negativă ) A fi destul . . . N - are decât spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv ) A ști ... venit . 2. ( Servește la formarea modului optativ - condițional ) Ar veni . 3. ( Servește urmat de un verb la conjunctiv , la formarea unui viitor popular familiar ) Au vină . [ Prez . ind . am , ai , are , avem , aveți , au , ( III 1 ) am , ai , a , am , ați , am , ( III 2 ) , ai , ar , am ...

 

AMĂRÎ

... AMĂRÎ , amărăsc , vb . IV . Refl și tranz . A căpăta sau face

 

ȚINE

... ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa cadă . 3. A sprijini pe cineva nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde ... bătut , a nu se lăsa înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se afla sau a face se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A avea sub conducerea , direcția sau administrația sa ; a fi însărcinat cu o funcție ( și a o exercita ) . 5. A poseda ... animale și a le crește ( pentru folosul pe care - l dau ) . 6. A avea ...

 

conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare fie un om cumsecade . 3. ( Introduce o propoziție atributivă ) Nu - i mândră - mi fie dragă . 4. ( Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă ) Puteam chiar nu mai fiu acuma . 5. ( Introduce o propoziție finală ) A ieșit - i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar mă omori . Numai . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai vrea . Până . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca se întoarcă peste o oră din nou nedumerit . Fără . . . = a ) ( introduce o propoziție modală ) A plecat fără verse o lacrimă

 

FACE

... au putut face se însoare . 3. A obliga , a sili , a constrânge , a pune pe cineva . . . Nu mă face plec . 4. A predispune la ceva ; a îndemna . Timpul urât îl face trist . IV. 1. A determina sau a ... a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate ... a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva ... a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am ...

 

FI

... Vechi obiceiuri care sunt și astăzi . 4. A se îndeplini , a se întâmpla , a se petrece , a avea loc . Mi - a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti ... fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală ) A urma ( se facă ) , a trebui ( se facă ) . Când a fost plece . 5. ( De obicei impers . ; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv ) A avea putința , posibilitatea , ocazia . . . ; a se afla pe punctul de a . . . , a nu mai lipsi mult până . . . Era moară . 6. ( Impers . ; urmat de un suspin ) A putea , a trebui , a considera că este cazul . . . , a se cuveni . E ceva de făcut . C. ( Verb auxiliar ) I. ( Construit cu un participiu , servește la formarea diatezei pasive ) Faptele sunt cunoscute

 

POTRIVI

... POTRIVÍ , potrivesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A avea sau a face aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva , a fi sau a face fie la fel ; a fi sau a pune pe același plan . 2. Tranz . A așeza ceva la locul nimerit ... într - un anumit fel , a face stea așa cum trebuie . 3. Tranz . A pune de acord , a face corespundă , fie la fel cu altceva , a adapta , a da după . . . 4. Tranz . A da forma dorită , necesară etc . ; a ... Refl . și tranz . A fi sau a face pe măsura cuiva , a - i veni sau a face vină bine . Haina i se potrivește . 6. Tranz . A face în așa fel încât . . . ; a calcula , a chibzui , a ...

 

PUTEA

... PUTEÁ , pot , vb . II . Tranz . 1. A fi în stare , a avea puterea , a se simți capabil de a înfăptui un lucru . 2. A avea posibilitatea , mijloacele , condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui , de a face ceva , a - i fi ceva cu putință ... exista posibilitatea sau probabilitatea , a fi posibil , a fi cu putință ca un lucru se întâmple . 4. A avea voia , dreptul de a face ceva . 5. A avea motive , a avea justificare , a fi îndreptățit facă , spună , creadă ceva . 6. A fi indicat , nimerit , potrivit , a fi bine . . . , a fi cazul

 

ÎNVREDNICI

... ÎNVREDNICÍ , învrednicesc , vb . IV . Refl . 1. A se dovedi vrednic înfăptuiască ceva , ajungă la ceva ; a fi capabil , a reuși . 2. A avea norocul , cinstea . . . , a avea

 

ECHIVALA

... ECHIVALÁ , echivaléz , vb . I . Intranz . și tranz . A avea sau a face aibă aceeași valoare cu altceva sau cu altcineva ; a fi sau a face

 

VREA

... Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau , rar , de un infinitiv ) . 1. A fi hotărât , a fi decis . . . ; a avea de gând . . . , a voi , a intenționa . 2. A pretinde a cere ; a aștepta ceva de la cineva ... învoi , a fi de acord . 5. ( Mai ales în forma negativa ) A putea , a fi în stare . Focul nu vrea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...